Month: August 2020

1. Principiul general al unei structuri informative adverse este de a lucra deschis, de a-şi prezenta public reprezentanții, metodele, acţiunile și persoanele care o sprijină.

2. Culegerea de informaţii se realizează sub acoperire cu invocarea unui statut socio-profesional „normal/ oficial“: oameni de afaceri, investitori, diplomaţi, ziarişti, turişti, experţi etc.

3. O relație poate fi exploatată de către un adversar informativ și pentru intermedierea relaționării cu persoane de interes, furnizarea involuntară de caracterizări, aspecte biografice etc.

4. Un adversar informativ poate culege informaţii și în cadrul unei conversaţii normale pe diferite teme sociale sau profesionale.

5. Structurile informative adverse nu sunt interesate de persoane care pot avea acces indirect la informații (sau în locurile unde se vehiculează acestea), precum secretare, operatori sau administratori de baze de date, operatori xerox, funcționari de la arhivă etc.

6. Structurile informative adverse încearcă să valorifice orice activitate „legitimă“ care să le permită contactarea directă sau indirectă a persoanelor de care sunt interesate.

7. Dacă unele persoane se arată interesate, în mod nejustificat, de obținerea unor informații clasificate (din domeniul politic, militar, economic, social, administrativ), acest lucru este un indiciu al posibilului interes al unor structuri informative adverse.

8. Dacă unele persoane manifestă un interes nejustificat față de activitatea profesională, proveniența și cuantumul surselor de venit, membri ai familiei, prieteni etc., acest lucru este un indiciu al posibilului interes al unor structuri informative adverse.

9. Dacă o persoană introduce camere de filmat sau dispozitive de înregistrare, fără aprobare, în zone în care sunt stocate sau discutate informaţii clasificate, acest lucru este un indiciu privind posibila culegere și transmitere ilegală de date către structuri informative adverse.

10. Dacă o persoană copiază materiale cu aprobare, respectiv nu modifică sau elimină marcajele de clasificare, acest lucru este un indiciu privind posibila culegere și transmitere ilegală de date către structuri informative adverse.

11. Dacă cineva solicită întâlniri în afara cadrului oficial (invitații la restaurante, reședințe private, evenimente particulare) și se recomandă ca acestea să rămână confidențiale, acest lucru poate reprezenta o testare a disponibilității de relaţionare de către un adversar informativ.

12. Dacă cineva face afirmaţii eronate despre unele aspecte din domeniul profesional, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a determina furnizarea unei informaţii corecte şi de a testa disponibilitatea de a aborda astfel de aspecte.

13. Dacă cineva abordează în cadrul unor discuţii subiecte sensibile sau clasificate, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a testa disponibilitatea de a aborda astfel de tematici.

14. Dacă cineva solicită frecvent explicaţii cu justificarea că are preocupări comune (și sunt foarte interesante subiectele), că îl interesează numai aspectele care nu sunt sensibile și care pot fi abordate, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea obişnuinţa ca interlocutorul să răspundă la întrebări conexe activității sale profesionale.

15. Dacă cineva solicită frecvent puncte de vedere despre subiecte din domeniul profesional cu justificarea că sunt de interes comun (sau public), acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea precedentul dezvăluirii de informaţii.

16. Dacă cineva formulează întrebări despre venituri, satisfacţii şi recompense profesionale, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a identifica şi exploata posibile vulnerabilităţi.

17. Dacă cineva solicită materiale/date care sunt foarte dificil de procurat, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea o disponibilitate pentru transmiterea unor informații care nu se pot procura în mod uzual.

18. Dacă cineva solicită date tehnice/ administrative care nu sunt protejate, dar nu sunt publice (au un regim de circuit intern, precum rapoarte neclasificate sau agenda internă de telefoane), acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a testa disponibilitatea concretă pentru furnizarea informaţii.

19. Dacă, în mod unilateral, cineva face invitaţii în străinătate la conferinţe, schimburi de experienţă, unde cheltuielile sunt achitate, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea obligaţii sau de a se încerca o apropiere concretă pe teritoriul propriu.

20. Dacă cineva oferă recompense financiare pentru a începe să se ofere consultanţă în regim privat, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a dezvolta o motivaţie financiară și de a crea obişnuinţa furnizării de informaţii pentru bani.

21. Dacă s cineva solicită informaţii din domeniul profesional ca punct de vedere personal şi nu din perspectiva unei poziţii oficiale, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a testa disponibilitatea de sprijin, care se manifestă prin răspunsul la o asemenea cerere.

22. Dacă interlocutorul dezvăluie ceea ce se consideră că este o informaţie sensibilă, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea impresia că este în regulă să se vorbească despre asemenea aspecte și de a dezvolta o relaţie care are la bază „păstrarea confidenţialităţii“, din care poate deriva o anumită reciprocitate.

23. Pălăvrăgeala și lăudăroşenia reprezintă un mod eficient de relaționare cu alte persoane și nu constituie o vulnerabilitate, în sensul că din dorința de a impresiona (și pe fondul unui orgoliu profesional de expert) persoanele pot dezvălui aspecte din activitatea (de cercetare) profesională.

24. O vulnerabilitate care poate fi exploatată de către un adversar informativ este reprezentată de sentimentul de frustrare în plan profesional, care poate genera atitudini revanşarde față de instituție, colegi, șefi.

25. O modalitate prin care se poate evita sau opri încercarea unui interlocutor, posibil adversar informativ, de a obține informații de interes este să formulați la întrebări un răspuns care include aspecte existente în media, comunicate de presă, Internet (dar fără a preciza că sunt publice).

26. O modalitate prin care se poate evita sau opri încercarea unui interlocutor, posibil adversar informativ, de a obține informații de interes este să răspundeți „Dar de ce mă întrebați acest lucru? De ce vă interesează acest aspect?“, cu intenția de a determina adversarul informativ să abandoneze dialogul, cel puțin pe respectiva tematică.

27. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: prezența repetată sau prelungită în anumite locuri ori interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau obținerea de date referitoare la misiuni diplomatice străine, sedii ale unor instituții internaționale etc.

28. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: un autoturism care staționează mult timp și în mod nejustificat în apropierea unor zone de importanță deosebită, misiuni diplomatice sau locuri în care prezența populației este numeroasă.

29. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: persoane care studiază insistent căi de acces feroviar, rutier, subteran, aerian și locuri aglomerate (gări feroviare sau stații de metrou, aerogări, mari centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale), fără a avea motive plauzibile în acest sens.

30. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: ție sau altora le sunt puse întrebări nejustificate cu privire la programul de funcționare al unor instituții, momente ale zilei de maximă aglomerație, momentul schimbării personalului care asigură paza la ambasade etc.

31. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: o persoană face afirmații cu privire la un viitor atac terorist ca și cum ar fi în cunoștință de cauză, ar avea informații „din interior“ referitoare la eveniment.

32. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: culegerea de informații (neclasificate) care ar putea fi utile pentru cineva care planifică un atac terorist, ca de exemplu localizarea unor depozite sau conducte de petrol, procedurile de control la aeroport, planurile construcțiilor etc.

33. Următoarele situații pot genera riscuri teroriste: deținerea sau încercarea de a procura produse (care nu sunt corelate cu hobby-uri ale persoanei sau cerințe profesionale specifice) precum explozivi, uniforme (pentru invocarea unor calități oficiale precum ofițer de poliție, agent de pază, angajat al unei companii aeriene), cărți și literatură de specialitate cu privire la construirea de dispozitive explozive